Numărul locurilor de muncă vacante a ajuns la 30.600 anul trecut

Anul trecut, ratele medii anuale ale locurilor de muncă vacante cu cele mai ridicate valori s-au înregistrat în alte activități de servicii (2,21%), respectiv în administrația publică (1,98%). La polul opus, s-au situat activitățile de producție și furnizare de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (0,13%) și cele din industria extractivă (0,14%).

Ca și în anul precedent, puțin peste 30% din numărul total al locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria prelucrătoare (9.600 de locuri vacante), iar rata a avut o valoare medie anuală de 0,93%. Sectorul bugetar a însumat 32% din totalul locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în administrația publică (4.800 locuri vacante), urmată de sănătate și asistență socială (3.500 locuri vacante), respectiv învățământ (1.500 locuri vacante).

În tranzacții imobiliare, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, respectiv industria extractivă, angajatorii au prezentat cea mai redusă cerere de forță de muncă salariată (10 locuri vacante pentru fiecare în parte).

Prin comparație cu anul precedent, cele mai relevante creșteri ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au regăsit în alte activități de servicii (1,80 puncte procentuale), administrație publică (0,78 puncte procentuale), respectiv în cele de activități de spectacole, culturale și recreative (0,74 puncte procentuale). Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai semnificative creșteri în administrația publică (1.900 de locuri vacante), urmate de activitățile din industria prelucrătoare (1.700 de locuri vacante).

Cele mai accentuate diminuări atât ale ratei, cât și ale numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante s-au constatat în construcții și sănătate și asistență socială (-0,05% rata locurilor de muncă vacante, respectiv -200 de locuri vacante pentru fiecare în parte), urmate de activitățile de intermedieri financiare și asigurari (-0,04% rata locurilor de muncă vacante, respectiv -100 de locuri vacante).

În anul 2013, cea mai mare cerere de forță de muncă salariată exprimată de angajatori prin intermediul ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-a constatat în rândul ocupațiilor de specialiști în diverse domenii de activitate (0,97%), operatori la instalații și mașini, asamblori de mașini și echipamente (0,88%), respectiv de muncitori necalificați (0,87%). Cea mai redusă disponibilitate a cererii de forță de muncă salariată s-a constatat pentru ocupațiile de muncitori calificați și asimilați (0,43%), membri corpului legislativ, ai executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori (0,46%), respectiv cele de lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit (0,47%).

Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai semnificative valori în ocupațiile de specialiști în diverse domenii de activitate (8.900 locuri vacante), care a reprezentat aproape 30% din numărul locurilor de muncă vacante la nivel de țară, urmate de ocupațiile de muncitori necalificați (4.800 locuri vacante), respectiv cele de operatori la instalații și mașini și asamblori de mașini și echipamente (4.700 locuri vacante).

La polul opus, cu cea mai redusă cerere de forță de muncă salariată s-au regăsit ocupațiile de lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit (100 de locuri vacante), urmate de cele de membri corpului legislativ, ai executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori (1.300 de locuri vacante) și cele de funcționari administrativi (1.800 de locuri vacante).

Comparativ cu anul 2012, atât în ceea ce privește rata, cât și numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante cea mai importantă creștere s-a regăsit în rândul ocupațiilor de specialiști în diverse domenii de activitate (0,27 puncte procentuale, respectiv 2.600 de locuri vacante).

La polul opus, rata medie anuală a locurilor de muncă vacante a cunoscut ușoare scăderi în rândul ocupațiilor de lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit (-0,03 puncte procentuale), în timp ce numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a ramas aproape identic cu cel din anul precedent.

Cele mai ridicate valori ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în regiunile Vest (1,06%), București-Ilfov (0,87%), respectiv Nord-Vest (0,81%). În ceea ce privește numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, angajatorii au prezentat cea mai semnificativă cerere de forță de muncă salariată în regiunile București-Ilfov (8.200 locuri vacante), care au reprezentat aproximativ 27% din numărul locurilor de muncă vacante din întreaga țară, Vest (4.600 locuri vacante), respectiv Nord-Vest (4.500 locuri vacante).

Cele mai scăzute valori le-a cunoscut regiunea Sud-Vest Oltenia (0,37%, rata medie anuală, respectiv 1.300 de locuri vacante), urmată de regiunea Sud-Est (0,38%, respectiv 1.700 de locuri vacante).

Față de anul 2012, cele mai semnificative creșteri atât în ceea ce privește rata cât și numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în regiunea Vest (0,46 puncte procentuale, respectiv 1.900 de locuri vacante), urmată de regiunea Nord-Vest (0,26 puncte procentuale, respectiv 1.600 de locuri vacante), iar cea mai importantă diminuare s-a regăsit regiunea Sud-Est (-0,04 puncte procentuale, respectiv -200 de locuri vacante).